BluePink BluePink
XHost
Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.
< elementul anterior < pagina principală elementul următor >


Paladiu

Informații generale
Nume, Simbol chimic, Număr atomic Palladium, Pd, 46
Serie chimică forma de trecere spre metale
Grupă, Perioadă, Bloc 10, 5, d
Aspect argintiu metalic
Nr-CAS 7440-05-3
Cantitatea din scoarță 0,011 ppm
Proprietăți atomice
Masa atomică 106,42 u
Raza covalentă 131 pm
Raza Van der Waals 163 pm
Configurație electronică 4d5s
Distribuția electronică 2, 8, 18, 18, 0
Potențial de ionizare 804,4 kJ/mol
grupa 2 1870 kJ/mol
grupa 3 3177 kJ/mol
Proprietăți fizice
Stare de agregare solid
Structura cristalină cubică
Densitate 12,023 g/cm
Magnetism
Punct de topire 1828,05 K (1554,90 °C)
Punct de fierbere 3236 K (2963 °C)
Volum molar 8,56 · 10- m/mol
Energie de vaporizare 357 kJ/mol
Presiunea vaporilor 1,33 Pa bei 1825 K
căldura spcifică 244 J/(kg · K)
'
Viteza sunetului 3070 m/s bei 293,15 K
Conductibilitatea electrică 9,5 · 10 A/(V · m)
Conductibilitatea termică 71,8 W/(m · K)
Capacitate calorică specifică
Proprietăți chimice
Număr de oxidare (Oxid) 0, +2, +4
Echilibru acido-bazic PdO usor alcalin
Energie de combinare 0,915 V (Pd + 2e → Pd)
Electronegativitate 2,20 (Pauling-Skala)

Paladiul este un element chimic cu simbolul Pd și cu numărul atomic 46. Paladiul este un metal rar, strălucitor, de Culoare alb-argintiu, descoperit în 1803 de William Hyde Wollaston. Elementul este numit după asteroidul Pallas, care a fost dnumit după epitetul zeiței grecești Atena, obținut de aceasta când l-a omorât pe Pallas.

Paladiul, împreună cu platina, rodiul, ruteniul, iridiul și osmiul formează un grup de elemente cunoscut ca și grupa platinei(PGM-uri). Metalele din grupa platinei au proprietăți chimice asemănătoare, dar paladiul are cel mai scăzut punct e topire și este cel mai puțin dens metal al grupei.

Istorie

Paladiul a fost descoperit de William Hyde Wollaston în 1803.[2] Acest element a fost numit de el în 1804 după asteroidul Pallas, descoperit cu 2 ani înainte. Wollaston a găsit paladiu amestecat cu platină într-un minereu din America de Sud prin dizolvarea minereului în apă, neutralizând soluția cu hidroxid de sodiu, și precipitând platina ca cloroplatinat de amoniu cu clorură de amoniu. a adăugat cianură de mercur pentru a forma cianura de paladiu, pe care a încălzit-o pentru a extrge platina.

Compuși

Paladiul există în stările de oxidare 0, +2, +4; starea +4 de oxidare este comparativ de rară. Un exemplu major de paladiu(IV) este hexacloropaladiul(IV).

Paladiul reacționează cu clorul pentru a da clorura de paladiu(II); de dizolvă în acid azotic și precipită acetatul de paladiu(II) în surplusul de acid nitric. Acești 2 compuși și bromura de paladiu(II) sunt reactivi și semi-prețioși, făcându-i puncte de început convenabili pentru chimia paladiului. Toți 3 compușii nu sunt monomerici; clorura și bromura trebuie să fie des refluxate în acetonitrit pentru a obține acetonitrit mai reactiv si monomeri mai complecși, ca de exemplu: [4]

PdX2 + 2 MeCN → PdX2(MeCN)2 (X = Cl, Br)

Clorura de paladiu(II) este materialul de bază pentru mulți alți catalizatori ai paladiului. Este folosit în prepararea catalizatorilor paladiului eterogeni: paladiu pe sulfatul de bariu, paladiu pe carbon și clorura de paladiu pe carbon. Reacționează cu trifenilfosfina în diferiți solvenți pentru a obține dicloratul de bi(trifenilfosfina) de paladiu(II), un catalizator util. Când se dorește, catalizatorul poate fi format in situ.

PdCl2 + 2PPh3 → PdCl2(PPh3)2